Raport de boală articulară, Artroza, cea mai frecventă boală reumatică


Medic specialist Nefrologie Insuficienta renala este afectiunea in care rinichii isi pierd, partial sau complet, abilitatea de a functiona normal.

Insuficienta renala este un pericol, deoarece apa, produsii catabolismului si substantele toxice nu mai sunt eliminate de catre rinichi, ci sunt retinute in organism. Deteriorarea functiei renale are loc treptat, de obicei de la cateva luni pana la cativa ani.

De asemenea, insuficienta renala genereaza si alte probleme : anemia, hipertensiune arteriala, acidoza, dereglarea concentratiei de colesterol, de acizi grasi, patologii osoase. Insuficienta renala este denumita acum si Boala cronica de rinichi BCR.

Ficatul gras (steatoza hepatica) - cauze, diagnosticare, complicatii ale bolii

Rinichiul normal si functiile lui Raport raport de boală articulară boală articulară sunt organe-pereche, de forma unor boabe de fasole, situate retroperitoneal, de fiecare parte a coloanei vertebrale.

La adult, fiecare rinichi cantareste circa g, avand o lungime de 12 cm, o latime de 6 - 7cm si o grosime de 3cm. Functia principala a rinichiului este de a elimina produsii catabolismului si excesul de apa din sange. Rinichii filtreaza circa litri de sange in fiecare zi si produc circa 2 litri de urina. Produsii raport de boală articulară se formeaza in urma proceselor metabolice normale din organism. Rinichii, de asemenea, detin rol important in reglarea nivelurilor de minerale calciul, sodiul si potasiul din sange.

Boala tratament posterior de luxație a cotului posterior de rinichi poate fi prezenta multi ani inainte de aparitia simptomelor. In lipsa unei supravegheri medicale, simptomele pot trece neobservate pana cand afectarea renala este ireversibila. Unele simptome, precum oboseala, pot fi prezente mult timp, dar, intrucat se instaleaza nu sunt remarcate. Unele semne si simptome sunt evidente : urina tulbure sau de culoare inchisa prezenta sangelui in urina hematuriemictiuni frecvente, in special noaptea, cantitate redusa de urina, durere sau dificultati in timpul mictiunii.

Simptome legate de incapacitatea rinichilor de a elimina toxinele si lichidele in exces din organism sunt : edeme ale pleoapelor, membrelor superioare si inferioare, hipertensiune arteriala, oboseala, anorexie pierderea apetitului, greturi si varsaturi, pierdere inexplicabila in greutateprurit mancarimi persistent si generalizat, crampe musculare, cefalee durere de cap.

Pe masura ce boala cronica de rinichi se agraveaza, iar toxinele se acumuleaza in sange, pot sa apara crize epileptice si confuzie mentala. Unele semne si simptome pot sugera aparitia complicatiilor : slabiciune pronuntata, dispnee, durere toracica, greturi si voma, hemoragie severa, pierderi de cunostinta, dureri severe articulare si osoase, prurit, echimoze.

Testele si examenele pentru depistarea insuficientei renale boala cronica de rinichi Raport de boală articulară cazul unei suspiciuni de insuficienta renala, se efectueaza analize de sange si urina, precum : uree, creatinina si sumar de urina. Calcularea Ratei de Filtrare Glomerulara RFG este importanta pentru aprecierea stadiului afectiunii : laboratorul sau medicul, poate calcula RFG in baza analizelor de sange. Este important sa se aprecieze nivelul electrolitilor si balanta acido-bazica.

Sună la Arcadia

Acest test poate depista precoce afectarea rinichiului cauzata de diabet zaharat nefropatie diabetica. Examene complementare in depistarea insuficientei renale : ecografia raport de boală articulară indica forma si structura rinichilor si pune in evidenta o eventuala obstructie a cailor urinare ce poate cauza boala cronica renala tomografia computerizata si rezonanta raport de boală articulară nucleara - permit vizualizarea mai detaliata ale organelor interne, inclusiv a rinichilor biopsia renala - permite examinarea morfologica a tesutului renal Tratamentul insuficientei renale bolii cronice de rinichi Primele masuri recomandate pacientilor cu insuficienta renala sunt modificarile in regimul alimentar, in special reducerea aportului de proteine, pentru a incetini acumularea reziduurilor in organism si pentru a limita greturile si varsaturile asociate bolii cronice de rinichi.

Regimul hipoproteic este recomandat persoanelor care sufera de insuficienta renala pentru a preveni progresia deteriorarii renale. Dieta este uneori bazata si pe o restrictie a aporturilor de sodiu si de kaliu.

Categorie Sanatate Osteoartrita - Generalitati Osteoartrita este o afectiune  in care cartilajul care protejeaza si inveleste suprafetele articulare se deterioreaza o data cu trecerea timpului. In cele din urma, oasele, nemaifiind separate de cartilaj, se freaca unele de altele, ducand la lezarea tesutului si a osului subiacent si determinand aparitia simptomelor articulare dureroase ale osteoartritei.

Pentru unii bolnavi, restrictia lichidelor poate fi, de asemenea, necesara. Iar daca boala croinica de rinichi este insotita de diabet zaharatse recomanda si un regim hipoglucidic.

Boala oamenilor muncii

Obiectivele regimului alimentar : reducerea fosfatemiei si a acidozei diminuarea retentiei azotate obtinerea unei stari de nutritie adecvate Regimul alimentar este o parte esentiala in tratamentului, deoarece : aportul de proteine este limitat pentru a intarzia progresia deteriorarii renale.

Dietele hipoproteice pot preveni sau pot incetini progresia unor afectiuni renale. Cantitatea de proteine consumate este bazata pe gradul de afectare a rinichilor. Aportul proteic se calculeaza prin masurarea cantitatii de proteine si a produselor rezultate in urma catabolizarii lor din sange, precum si prin alte teste de laborator. Limitarea aportului de sodiu contribuie la controlarea hipertensiunii arteriale si la evitarea insuficientei cardiace congestive.

In general, aportul de sodiu nu trebuie sa scada sub 2 g pentru fiecare ml de diureza. Restrictia totala si brusca de sodiu raport de boală articulară duce la deshidratare extracelulara. Tendinta de hiperkaliemie cresterea anormala a nivelului de kaliu apare in stadiile avansate ale bolii cronice de rinichi.

unguent pentru articulații artradol

Dar, pentru a preveni bolile osoase, trebuie administrate suplimente de calciu si vitamina D, in scop de a controla echilibrul calciu si fosfor din organism. Ţinand cont de regimul urmat de pacientii cu boala cronica de rinichi, este necesara suplimentarea raport de boală articulară 1 g de calciu, alaturi de vitamina D.

In schimb, suplimentele de fier sunt importante, deoarece majoritatea pacientilor cu afectiuni renale in stadiu avansat sufera si de anemie severa. Suplimentarea cu raport de boală articulară depinde de restrictiile alimentare, precum si de afectarea rinichilor.

Necesarul de vitaminele A, E si K sunt acoperite de obicei, prin alimentatie. Restrictia lichidelor depinde de retentia de apa, de nivelul sodiului din dieta, de utilizarea diureticelor si de prezenta insuficientei cardiace congestive.

Aporturile hidrice trebuie sa raport de boală articulară adaptate la volumul diurezei cantitatea de urina emisa de bolnavla care se adauga cantitatea de apa pierduta prin diaree, varsaturi, transpiratie etc. Astfel, calculul se face adaugand ml la volumul diurezei. Adaptarea volumului de lichide se face prin cantarirea zilnica, masurarea diurezei si prin controlul edemelor. Tratamentul medical al insuficientei renale are cateva obiective : incetinirea progresiei bolii tratamentul factorilor cauzali si declansatori tratamentul complicatiilor bolii substituirea functiei renale pierdute Daca deteriorarea functiei renale continua in pofida tratamentului administrat, se recurge la dializa sau la transplant renal.

Dializa suplineste functia renala diminuata, cu ajutorul unei membrane, cu rol de filtru, pentru a elimina reziduurile si excesul de lichide din organism.

Alegerea unei metode de dializa - peritoneala sau hemodializa - depinde de gradul de severitate a insuficientei renale.

de la durere și crize în articulații

Dializa peritoneala : membrana naturala a cavitatii abdominale, numita peritoneu, detine rolul de filtru. Cu ajutorul unui cateter tub flexibil de mici dimensiuniplasat permanent in abdomen, se introduce in cavitatea abdominala o solutie numita dializat.

Dupa un anumit timp, dializatul incarcat cu reziduurile si lichidele in exces, care traverseaza membrana peritoneului este inlocuit cu un dializat proaspat.

Purpura Henoch-Schoenlein

Dializa peritoneala poate fi efectuata continuu, in cicluri. In majoritatea cazurilor, este efectuata la domiciliu de catre pacientul insusi sau de un membru al familiei.

raport de boală articulară

Dializa peritoneala este efectuata zilnic, fie repetand ciclul la fiecare 6 ore sau doar o data pe zi, introducand dializatul seara si retragandu-l dimineata. Hemodializa este o interventie, practicata in spital. Metoda utilizeaza un dializor o membrana semipermeabila pentru a filtra sangele si a elimina reziduurile si excesul de lichide.

Sangele pacientului este pompat in dializor, care serveste drept filtru. Ca si in cazul dializei peritoneale, reziduurile si excesul de lichide traverseaza membrana si raman in dializat. Sangele astfel epurat se intoarce in organism. Hemodializa este mai rapida decat dializa peritoneala si, in general, ciclul se termina in 4 ore. Ea este repetata de aproximativ 3 ori pe saptamana.

Osteoartrita - Simptome

Masuri de prevenire raport de boală articulară insuficientei renale bolii cronice de rinichi Persoanele cu risc crescut de insuficienta renala trebuie sensibilizate asupra potentialelor riscuri. In plus, raport de boală articulară trebuie informate in legatura cu semnele de alarma - atitudinea preventiva trebuie adoptata cat mai curand posibil, inainte de aparitia semnelor de insuficienta renala. Insuficienta renala nu poate fi vindecata, dar complicatiile sale pot fi reduse in conditiile aplicarii unor masuri preventive : masurarea regulata a tensiunii arteriale respectarea cu strictete a tratamentelor recomandate pentru bolile cronice - diabet zaharat, lupus, hipertensiune arteriala renuntarea la fumat - la diabetici, tabagismul poate accelera afectarea vaselor sanguine mici evitarea folosirii excesive a medicamentelor eliberate fara reteta tratarea prompta a infectiilor urinare sau a oricarei alte afectiuni a cailor urinare.