Sindrom edematos cu boli articulare, Edemul: tot ce trebuie sa stii, de la cauze si simptome la tratament | Glosar medical | MedLife

Sindromul Hoffa — cauze și tratament Generalități Sindromul Hoffa reprezintă o afecţiune inflamatorie dureroasă a genunchiului. Persoanele care suferă de sindromul Hoffa prezintă hipertrofia și inflamația țesutului adipos din zona inferioară a rotulei.

Cine poate suferi de sindrom Hoffa? De unde vine numele sindromului Hoffa?

Numele acestui sindrom vine de la un renumit chirurg ortoped german, dr. Albert Hoffa. Acesta și-a adus contribuția în ortopedie, între altele, prin inventarea unei tehnici de operare a displaziei congenitale de șold și prin implementarea unei terapii prin masaj care-i poartă numele. Câteva noțiuni de anatomia genunchiului Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în cazul sindromului Hoffa, ne sunt utile câteva date de anatomie ale regiunii genunchiului. Articulația genunchiului reprezintă cea mai mare și, în același timp, cea mai complexă articulație a corpului uman.

În cadrul ei trebuie să aducem în discuție mai multe componente: oase, cartilaje, membrana sinovială și  lichidul sinovial, meniscurile, ligamentele și tendoanele. Pentru exercitarea mișcărilor de culisare sau rotare ale condililor femurali pe platoul tibial este necesar a avea un cartilaj integru.

Sindromul Hoffa – cauze și tratament

Acest cartilaj este căptușit la interior de o membrană, numită membrană sinovială, care produce un lichid cu rol lubrefiant, numit lichid sinovial sau lichid articular.

Acest lichid sinovial, bogat în acid hialuronic, are o consistență vâscoasă și are rol, după cum am precizat, în lubrefierea articulației pentru a permite mișcările părților componente, fără ca părțile dure ale articulației să se frece și erodeze; în același timp, acest lichid are rol și în amortizarea șocurilor.

Ligamentele reprezintă niște structuri dure, dar elastice de țesut conjunctiv, care sunt dispuse pe ambele părți ale articulației, pentru a avea un control și o stabilitate a mișcărilor articulare. Tendoanele reprezintă părți de legătură între mușchi și schelet, alcătuie din țesut de tip fibros colagenelastic, dar în același timp foarte rezistent.

Meniscurile reprezintă două structuri de fibrocartilaj, având sindrom edematos cu boli articulare semicirculară, inserate pe platoul tibial.

Sindrom edematos

Rolul lor este de a acționa ca amortizoare în timpul mișcărilor. Astfel, sunt descrise meniscul medial și meniscul lateral.

• Dacă, datorită activității profesionale, vă mișcați puțin, atunci este recomandat să purtați tricotaje elastice, frământați membrele, nu uitați să faceți o pauză.
• Cum se tratează osteoartroza genunchiului 1 grad
• Durere dureroasă a articulației umărului drept
• Caracteristicile simptomelor în diferite condiții: umflarea insuficientei cardiace Edemul cardiogenic este, de obicei, însoțit de dificultăți de respirație, tahicardie, cardială, acrocianoză.

Ce se întâmplă așadar în sindromul Hoffa muzică pentru tratament comun nivelul articulației genunchiului? Zona rotuliană este înconjurată de sindrom edematos cu boli articulare adipos. În anumite sindrom edematos cu boli articulare acest țesut adipos se poate hipertrofia, iar prin mișcare —datorită frecării patelei pe țesut — se poate ajunge la inflamația acestuia.

Această inflamație este dureroasă, fiind accentuată de mișcare. Semne și simptome ale sindromului Hoffa După cum am văzut, articulația genunchiului este foarte complexă, disfuncționalitățile apărute în oricare din părțile componente ale acestuia putând duce la semne și simptome multiple, unele dintre ele destul de asemănătoare. Simptomul principal regăsit în sindromul Hoffa este durerea. Durerea apare la nivelul genunchiului în timpul exercitării mișcărilor de flexie — extensie a articulației.

Această durere este resimțită bilateral, de fiecare parte a tendonului rotulian. La efectuarea sindrom edematos cu boli articulare de ridicare a polului inferior al patelei, pacienții resimt o ușurare a simptomatologiei dureroase; aceasta se explică prin faptul că este înlăturată presiunea exercitată de rotulă pe țesutul adipos inflamat.

Tipuri de edem

Diagnosticul sindromului Hoffa Diagnosticul de sindrom Hoffa este pus pe baza datelor clinice și a celor paraclinice. Clinic, am descris deja semnele și simptomele regăsite în cadrul acestei afecțiuni.

Pentru diagnosticare există un test diagnostic, testul Hoffa, care presupune așezarea pacientului cu genunchii în sus, îndoiți; în această poziție medicul examinator apasă cu degetele, trecând bilateral de-a lungul tendonului patelar, în regiunea subrotuliană. Pacientului i se cere apoi să întindă piciorul; dacă pacientul în acest moment schițează semne de durere, se consideră semn pozitiv pentru diagnosticul de sindrom Hoffa.

Tensiunea arteriala ridicata a inimii provoaca umflarea picioarelor; - slabirea valvelor de la nivelul venelor de la picioare cauzeaza o problema des intalnita, numita insuficienta venoasa. Din aceasta cauza, pomparea sangelui catre inima este mai dificil de realizat si are loc o stagnare si acumulare de lichid, conducand chiar la formarea varicelor. Edemul la copii si sugari Sus - Majoritatea cazurilor de edem la copii si nou-nascuti sunt provocate de boli grave. Din aceasta cauza, manifestarea acestui simptom impune consultatie medicala de urgenta si monitorizare permanenta pentru a se evita complicatiile.

Radiografia regiunii nu ajută în acest context; utilă pentru diagnostic poate fi efectuarea unei examinări RMN, evidențiind infiltrarea edematoasă a țesutului adipos infrapatelar și permițând realizarea diagnosticului diferențial.

Diagnosticul diferențial Diagnosticul diferențial al sindromului Hoffa trebuie făcut în primul rând cu tendinita patelară. Însă în cazul tendinitei patelare durerea nu este prezentă pe fiecare parte a acestui tendon și este constatată la persoanele care practică sporturi sau meserii ce implică sărituri frecvente volei, baschet etc.

O altă afecțiune la care se indică efectuarea diagnosticului diferențial este sindromul dureros patelofemural. În cadrul sindromului dureros patelar pacienții prezintă suplimentar, pe lângă durere, cracmente și instabilitate, astfel încât aceștia acuză frecvent senzația de cedare a articulației genunchiului. Aceste simptome cracmentele și imposibilitatea sindrom edematos cu boli articulare nu se regăsesc în sindromul Hoffa. Tratamentul sindromului Hoffa Tratamentul sindromului Hoffa presupune reducerea inflamației, diminuarea și dispariția sindrom edematos cu boli articulare, asigurarea confortului pacientului și reluarea activității cotidiene a acestuia.

Prima indicație la persoanele care suferă de sindrom Hoffa o reprezintă odihna și repausul articulației. Se vor evita mișcările bruște de flexie și extensie ale ariticulației genunchiului, cele de săritură, alergatul etc. Se pot efectua aplicații reci, cu gheață, timp de minute de câteva ori pe zi, pentru a reduce inflamația și durerea. În cazul în care durerea nu cedează se pot administra antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul.

Dacă nu ajută se poate introduce corticoterapia per os sau prin infiltrații locale. O terapie mai recentă este cea a tappingului, care presupune aplicarea unor benzi kinesiologice în jurul genunchiului; benzile vor fi aplicate cu scopul de a maximiza spațiul dintre structurile inferioare ale articulației patelă-țesut adiposa diminua presiunea exercitată pe țesutul gras și a reduce astfel durerea.

Dacă nici una dintre metodele expuse anterior nu reușește să reducă inflamația și să calmeze durerile pacientului, ne vom gândi la instituirea tratamentului chirurghical artroscopic.

Prin intervenția chirurgicală se va îndepărta parțial sau complet țesutul adipos infrapatelar. Complicații și evoluție Evoluția pacienților cu sindrom Hoffa este în general bună dacă aceștia nu asociază alte afecțiuni articulare și dacă respectă indicațiile de evitare a mișcărilor bruște și de hiperextensie excesivă a genunchiului.

Sindromul edematos: evoluție și forme, simptome, cum se tratează

De asemenea, se recomandă evitarea purtării încălțămintei cu sindrom edematos cu boli articulare înalt. După intervenția artroscopică osteomielita tratamentului articulației genunchiului constatat la acești pacienți involuarea simptomelor dureroase și îmbunătățirea funcției articulației genunchiului.

S-ar putea sa iti mai placa.